Le relazioni che contano...

Haidar Haidara da Generali Romania Asigurare Reasigurare S.A.
Ho iniziato a lavorare in Generali a soli 19 anni, dopo il primo anno di università. A quel tempo, volevo guadagnare i primi soldi ed essere indipendente, sognando un mondo pieno di opportunità

Mi sembra che in genere si parli troppo poco del primo lavoro. È una fase così importante nella vita di ogni giovane. Dimostri a te stesso che puoi farcela, cresci, scopri che ti piace alzarti alle 7 del mattino e correre in metropolitana.. Non è proprio trascurabile che si passi dalle coccole al lavoro :) Ma, è vero, la maggior parte delle volte, il primo lavoro è solo per avere qualcosa da mettere sul curriculum o per guadagnare qualche soldo in estate. Non gli diamo molta importanza, vero?

Beh, ho amato il mio primo lavoro. E no, non l'ho scelto con cura pensando che avrebbe guidato la mia intera carriera, non era uno stage o un lavoro sulla costa. Era un semplice lavoro da studente, per la precisione, stampavo polizze auto e inserivo dati nel computer, e alla fine del programma prendevo i miei soldi e andavo a casa, tornando il giorno dopo o quando necessario :)

Penso che siano poche le persone che dedicano una parte della loro anima a un lavoro. Ma mi ritrovo tra loro. Anche se ha occupato una buona parte del mio tempo, nei 15 anni in cui sono stato in Generali mi sono sentito in equilibrio. È una sensazione speciale di pace in un momento in cui i cambiamenti di lavoro avvengono con grande frequenza per la mia generazione.


Credo che le persone che ho incontrato e da cui ho imparato molto abbiano reso Generali speciale. Mi hanno accolto nell'intimità del loro lavoro, ogni giorno ho ricevuto consigli, idee, indicazioni, spiegazioni su qualsiasi cosa avessi bisogno. Posso dire di aver banchettato con l'esperienza di tutti

Insieme ai miei colleghi, abbiamo raggiunto uno stato di armonia che a volte è difficile da spiegare. Tuttavia, temevo che questa bella sensazione potesse svanire. E, per un po', è stato così perché, temporaneamente, mi sono separato dalle Generali.

Per molto tempo non ho saputo dove andare, poi le aspettative e la realtà non hanno trovato un terreno comune. Con mia grande gioia, ho potuto tornare in Generali, come un espatriato che ha sentito la mancanza del suo paese, con l'aria di casa

Mi restano quindi la conoscenza, l'esperienza e le persone care che ho conosciuto. Ho imparato che si può avere successo se si lavora e ci si dedica, e credo fermamente che sia il lavoro a insegnarci tutto ciò di cui abbiamo bisogno nel corso della nostra vita. L'importante è avere la possibilità di lavorare, avere qualcuno che dimostri cosa si può fare, essere sostenuti e guidati.

Ho anche imparato che i giovani non vengono sempre tagliati in volo, non vengono rifiutati e non diventano preziosi solo quando è troppo tardi.


E il tempo vola...mi sento come se avessi 19 anni, ma con 15 anni di esperienza in più e una bella famiglia con 3 bambini.

Relația care contează....

Mi-am început activitatea în Generali la doar 19 ani, după primul an de facultate. În acel moment, îmi doream să câștig primii mei bani și să fiu independent, visând cu ochii deschiși către o lume plină de oportunități.

 Mi se pare că, în general, vorbim prea puțin despre primul job. E o etapă atât de importantă în viața fiecărui tânăr. Îți dovedești că poți, te dezvolți, afli că îți place să te trezești la 7 dimineața și să alergi la metrou… Nu-i chiar de neglijat că treci de la răsfăț la muncă :) Dar, e drept, de cele mai multe ori, primul job este doar ca să ai ce să treci în CV sau să câștigi un ban pe timp de vară. Nu îi dăm prea multă importanță, nu-i așa?

 Ei bine, mie mi-a fost foarte drag primul loc de muncă. Și nu, nu l-am ales eu cu atenție gândindu-mă că îmi va ghida întreaga carieră, nu a fost vreun internship și nici un job pe litoral. A fost un loc de muncă simplu, de student, mai exact, printam polițe auto și introduceam date în calculator, iar, la sfârșit de program, îmi luam banii si plecam acasă, reveneam a doua zi sau la nevoie :)

 Cred că sunt puțini cei care dedică o parte din sufletul lor unui loc de muncă. Dar mă regăsesc printre ei. Deși, mi-a ocupat o bună parte a timpului, în cei 15 ani de când sunt în Generali, m-am simțit în echilibru. Este un sentiment aparte, de liniște, într-o perioadă în care schimbările de job se întâmplă cu o mare frecvență pentru cei din generația mea.

 Cred că oamenii pe care i-am întâlnit și de la care am învățat o mulțime de lucruri au făcut ca Generali să  fie special. M-au primit cu drag în intimitatea muncii lor, zilnic primeam sfaturi, idei, indicații, explicații despre orice aveam nevoie. Pot spune că m-am înfruptat din experiența fiecăruia.

 Împreună cu colegii, am ajuns la o stare de armonie uneori dificil de explicat. Totuși, mă temeam că această stare de bine poate dispărea. Si, pentru un timp, așa s-a întâmplat pentru că, temporar, m-am despărțit de Generali.

Pentru o bună perioadă nu am știut către ce să mă îndrept, apoi așteptările și realitatea nu găseau puncte comune. Spre bucuria mea, am putut reveni în Generali, ca un expat căruia ii era dor de țara lui, de aerul de-acasă.

 Așadar, mi-au rămas cunoștințele, experiența și persoanele dragi pe care le-am cunoscut. Am învățat că poți să reușești dacă muncești și te dedici și cred cu tărie că munca este cea care ne învață tot ce avem nevoie de-a lungul vieții noastre. Important este să ai șansa să muncești, să ai cui să dovedești ceea ce poți să faci, să fii sprijinit și îndrumat.

 Am învățat, de asemenea, că tinerilor nu li se taie mereu aripile în zbor, nu sunt respinși și nu devin valoroși doar când e prea târziu.

 Și timpul trece repede...ma simt ca la 19 ani, dar cu încă 15 ani de experiență și cu o frumoasă familie cu 3 copii.